Studiul a cuprins in prima sa parte recensamantul spatiilor de agrement si sportive din oras. Astfel, parcurile, scuarurile, terenurile de sport aferente scolilor si cele aferente bazelor sportive, bazinele de inot, salile si terenurile de fitness, spa-urile, pistele velo si de jogging, spatiile de joaca pentru copii si chiar si terenurile de sport aferente campusurilor universitare sunt patrimoniul existent al functiunilor studiate.

Coreland datele astfel obtinute, suprapunandu-le peste zonele / vecinati dupa care am subdivizat orasul in prima instanta, precum si peste densitatile populatiei din fiecare zona, putem sa ne dam seama cum se situeaza Timisoara la capitolul Sport si Agrement.

Inca de la inceputul am plecat de la premiza ca fiecare zona / vecinatate trebuie sa beneficieze -proportional cu densitatea locuitorilor sai- de spatii de agrement si sportive de categorie cartier.

Lipsa de echilibru in cazul situatiei parcurilor existente, in raport cu suprafata orasului se poate vedea foarte clar. Padurea Verde, care ocupa cea mai mare parte din procentul spatilor verzi din oras, are cea mai mica densitate a populatiei pe care o deserveste. Totodata, in imaginea de mai sus, reprezentarea vizuala a ariei aferente Padurii Verzi a fost redusa la 1/3 din dimensiunea calculata, din motive grafice.

O distributie “per capita” a spatilor verzi in oras, in functie de zone / vecinatati si de densitatea locuitorilor in acestea ar arata total diferit. Concluzia este ca o democratizare a distributiei in oras este necesara. Un nou parc in zona Freidorf ar trebui sa echilibreze situatia referitor la Padurea Verde -o zona verde de agrement de interes municipal-, in timp ce extinderea zonei de parc din jurul falezei Bega a putea aduce parcurile mai aproape de locuitorii din centrul orasului, creeind si o legatura in acelasi timp.

Fiecare zona / vecinatate trebuie sa beneficieze de o zona verde de agrement, care la aceasta scara -de cartier/zona/vecinatate- sunt scuarurile. Proportional cu densitatea locuitorilor acestora, multe dintre zone / vecinatati nu au in momentul de fata nici un astfel de scuar. Dimensiunile minime ale unui scuar pornesc de la 1500mp, suprafete care vor trebui identificate de catre Primarie impreuna cu Consiliile de Cartier. Aici, implementarea noilor scuaruri se poate face etapizat, incepand cu zonele care nu au spatii verzi de agrement si nici nu se afla in zona de influenta a uneia dintr-o zona / vecinatate din apropiere.

In aceeasi idee, gasim zone / vecinatati care nu beneficiaza de scoala cu terenul de sport aferent care sa poata deveni centru de coeziune al cartierului, si nici de terenuri de sport de orice alta natura. O etapizare a implementarii de noi functiuni de gen este posibila. In paralel, Primaria ca si administrator al scolilor, trebuie sa adopte un regulament care sa asigure accesul liber locuitorilor cartierului la facilitatile sportive ale scolii. Nu toate implementarile trebuie sa fie secondate de functiunea scoala, Primaria impreuna cu Consiliile de Cartier pot identifica si aici zone ale cartierelor in care pot functiona terenuri de sport. O suprafata minima este cea reprezentata de un teren standard de baschet 28/15m, care impreuna cu spatiu adiacent, parcare si utilitati, ar putea ajunge la 600mp. In cazul implementarii unei sali de sport trebuie avut in vedere un teren intre 1700 si 2500mp.

Piscinele, mai ales cele acoperite de care orasul duce lipsa, reprezinta o investitie mai mare si nu este rentabila referitor la fiecare dintre zonele / vecinatatile in care se imparte orasul. Consideram ca util ar fi implementarea unei piscine acoperite in fiecare zona acoperita de cate un Consiliu de Cartier (19). Se vor prevedea minimum 1800mp de teren pentru o astfel de functiune.

Privind insumat necesarul de implementare a unor functiuni de sport si de agrement in Timisoara, observam ca doar foarte putine cartiere stau bine la acesta capitol, si aproape toate stau rau daca este sa le privim din prisma densitatii populatiei. Cetatenii orasului pot observa, ca urmare a acestui studiu, care este situatia cartierului in care locuiesc din perspectiva facilitatilor de sport si agrement. Consiliile de Cartier pot identifica in interiorul zonelor / vecinatatilor de pe raza cartierului suprafete de teren pe care Primaria ca si administrator al orasului le poate converti in functiunile necesare.

La baza studiului stau pe langa peste 50 de planse, tabele centralizatoare ale datelor colectate la nivelul orasului precum si la nivelul fiecarei zone/ vecinatati, fise individuale pentru fiecare facilitate de sport si agement existenta care indica dotarea si starea fiecareia dintre ele, statistici si planuri de dezvoltare. AICI puteti vedea o serie de planse prezentate in timpul realizarii studiului, in cadrul sedintelor de lucru, la Primaria Timisoara.