Activ pana la mijlocul secolului trecut in lumea teatrului si in cinematografie, in Ungaria, Austria, Germaia si in cea mai mare parte a carierei sale in Statele Unite, actorul este cunoscut in principal pentru rolul sau din Dracula. Mai multe despre el aici.

La Cinema Victoria lucrurile arata cam asa:

Pentru o buna functionare a cinematografului ne-am imaginat o schema de program flexibila, mulata pe o separare functionala. Si asta afectand cat mai putin din structura existenta si … cat mai low budget deoarece statul se stie – nu are bani! In acest fel zona de la strada poate functiona independent pe intreg parcursul zilei ca si o cafenea cu patiserie in timp ce sectorul afiliat salii de proiectie poate fi gestionat separat.

Importanta este segmentarea serviciilor oferite. Pentru a atrage lumea aceasta vor trebui sa includa :
- reprezentatii cinematografice obisnuite,
- reprezentatii cinematografice exclusiv pentru copii (1 zi pe saptamana de preferinta dimineata de sambata)
- reprezentatii cinematografice exclusiv pentru persoane cu copii sub 1 an ( 1 zi pe luna )
- posibilitatea de a inchiria sala pentru diferite evenimente ( de ex. conferinte, zile de nastere, prezentari de produse sau transmisii sport live)

Economia de energie este un subiect actual, nu numai in lumea constructiilor. Cinematograful prezentat are potentialul necesar, din punct de vedere al orientarii cel putin, de a valorifica resursele naturale. Prin urmare ne-am imaginat ca necesarul de apa calda menajera a imobilului sa fie asigurat de o baterie de panouri solare.

Copertina luminoasa va fi dotata cu becuri economice iar ca si sursa de energie pentru aceasta precum si pentru o serie de display-uri tipice programului de cinema, ne gandim sa folosim o serie de panouri fotovoltaice montate pe acoperisul sudic al imobilului. Circuitul panourilor va fi unul deschis, acestea introducand curent in reteaua orasului. Prin contorizare separativa se vor echilibra aspectele financiare ale consumului de energie.
Instalatia de ventilatie necesara pentru spatiile imobilului va beneficia in conceptia noastra de un recuperator de caldura – o minima dotare – la un echipament necear introducerii cladirii in randul celor care incet, tind catre o amprenta pozitiva asupra mediului inconjurator.

Pentru cei ce au chef sa arunce o privire peste unul din ultimele filme  in care  a jucat Lugosi va recomand “Plan 9 from Outer Space“. Atentie caci e dupa scenariul si regia lui Ed Wood

Launched at the beginning of February , the brainstorming/contest ” Designing Absence ” for imagining the second tower for the Antwerp Cathedral was surprisingly fresh and rich in potential. The conditions were very simple: no participation fee, no restrictions, no sophisticated requirements only a single image provided, and some simple rules.

The task on the other hand, rather challenging: to complete the south tower of the Cathedral of Our Lady – a national monument and part of the list of World Heritage Sites – by taking into account what the organizers emphasized : “… absence creates a blank canvas for today. By generating ideas for a new tower, we can put a focus on the cathedral itself. The given fact of an absent element within an existing structure functions as a great generator for ideas”

Given the importance of the building and the nature of the contest we considered that a different approach was needed in order to obtain a plausible and “buildable” solution.

This in where today’s technology comes in handy. Augmented reality is a developing and still untapped field which is growing along with today’s demand for technology. In our case it gives us the opportunity to emulate part of the attributes a built tower would have, without actually building it!

We imagined the new tower as a smart phone app, which functions as a gateway between users and a server hosting information related to the cathedral. The tower itself would be the representation of that information, constantly changing in shape depending on the type of information the server holds, the upload and download rates or the interaction with the user ( perhaps Voronoi ? ).

.

Structured on three levels dedicated to tourists, specialists and the local community, the virtual tower is pinpointed to it’s location by GPS coordinates. Different than the existing one, the augmented tower has only one “clock” facing the Cathedral’s Parvise. Due to this fact a distant user must follow the app’s internal compass and “search” for the tower, offering him the satisfaction of realizing his spatial positioning relative to Antwerp and the Cathedral. Only when the user, phone and tower are aligned will the data structures be accessible, of course after some zooming and rotating, depending on the user’s position.

In order to Give Back we imagined that the app could be available for a small fee and that part or all the money raised by selling it could go to the local community in order to be reinvested in green initiatives. By doing so Tower 2.0 will should be able to achieve carbon neutrality.

A Cathedral was, is, and will be a landmark which offers guidance in its city, harbours knowledge and connects people. “Tower 2.0″ will be very much present on its user’s minds, yet it remains absent for those who chose not to look at it.

thanks to : Frank Wouters, cobalt123, McKay  Savage, Kevin  Adams and Bill  Tyne for licensing their works under Creative Commons licences. Also kudos to TokyoFlash for imagining the Tibida watch. With the next occasion I’ll complete my collection with it!

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 3.0 Unported License.

Abia astept sa vina la cinema !

3D !

O sa fie un deliciu ! Mai jos este o scurta recapitulare a actiunii, ultimul trailer si online-game-ul aferent!

Daca ai o idee, chef de lucru si timpul necesar, concursul Designing the Absent este ceea ce iti lipseste.

Catedrala din Anvers este binecunoscuta pentru turla ei neterminata. De cateva sute de ani golul acesta a “umplut” un loc in mintea celor ce vad zilnic ori cunosc imaginea catedralei. Exact asta speculeaza organizatorii concursului, folosind spatiul alocat turlei ca si un ecran de proiectie al societatii noastre. Secolele XIV vs. XXI, un clash ce poate aduce dupa sine rezultate interesante!

Abordarea e in spiritul web 2.0, fiecare concurent participind cu solutia sa la un brainstorming international fara taxa de participare si fara constrangeri economice sau tehnologice – No Strings Attached!

Aici gasesti tot ce trebuie sa sti pentru a-ti testa soluita proprie. Toate ideile se vor face publice asa ca vei putea sa te compari cu altii.

Termenul de predare este pe 20 Aprilie (47 de zile incepand de astazi) iar castigatorii vor fi premiati si solutia va fi publicata.

Descarci poza oferita de organizatori si colezi solutia ta peste! Faci un mic blabla despre ce ai colat in poza si esti gata de drum !

Anyone ?

Deci acum suntem pe net, in varianta noua.

Blogul de pe Wordpress a facut loc la unul nou situat pe un subdomeniu de-al nostru. O sa bloguim, fully integrati cu Twitter & Facebook, diversele chestii ce ne pica cu tronc!

New York Times scrie azi : “In the latest bizarre claim to come out of Romania’s presidential race last year, the loser and his wife have claimed he was subject to attacks of negative energy by aides of President Traian Basescu during a crucial debate.”
Asa ca feriti-va de Flacara Violeta , mancati usturoi, menta si ridichii negre!

Si acum inapoi la titlu.
Cele de mai sus m-au determinat sa recomand In The Loop. Mai jos puteti vedea traileru’ filmului:

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 3.0 Romania License.

Ca si in anii trecuti, OAR Filiala Timis a organizat anul acesta mult asteptata anuala. Cu un nou look, cu sectiuni noi introduse in concurs, evenimentele se anunta a fi cel putin interesante (detalii aici).

Anul trecut am participat cu CASA E2, o constructie interesanta mai degraba din punct de vedere tehnologic.  Pana acum nu cred ca in cadrul Anualei din Timisoara nu a mai fost prezentat nici un proiect industrial. Anul acesta a venit randul unei constructii de dimensiuni mari, de asemenea interesanta in ceea ce priveste latura tehnologica – Atelierele SOMAREST :

La Avrig sunt confectionate subansamble de marochinarie la cel mai înalt standard existent pe piata mondiala, SOMAREST fiind divizia sub care celebra marca LOUIS VUITTON activeaza in Romania.

Investitia a venit dupa o alegere atenta a locatiei, avandu-se în vedere mai multe localitati din jurul Sibiului cu traditie puternica în domeniul marochinariei si pielariei, printre care Orlat, Agnita sau Medias. În momentul anterior constructiei, orasul Avrig suferea de inexistenta investitiilor serioase si de durata care sa aduca un aport major in viata economica si sociala a urbei. O data cu decaderea bransei de industrie textila specifica tinutului s-a creat un gol economic in zona care nu a fost umplut pana acum, cu mari repercursiuni asupra vietii sociale. În acest sens investitia propusa aici a devenit o investitie etalon, dupa modelul deja implementat în Cisnadie in 2006 unde firma SUBCONTROL a realizat în 2006, ca si proiectant general, prima investitie de acest gen a companiei Somarest. Exista totusi diferenta importanta: cladirea propusa la Avrig este o cladire construita de la zero care va putea sa impuna o noua stacheta viitoarelor constructii in zona, atat calitativ, al încadrarii în peisaj, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului, cu beneficii pentru oraş.

Pentru ca impactul cladirii asupra mediului natural sa fie cat se poate de mic, cladirea aflandu-se la limita zonei de protectie a muntiilor Retezat, s-a optat pentru o solutie cuprinzand materiale regenerative. Structura din lemn cu grinzi lamelare arcuite a fost confectionata în Austria si în Romania, materialul brut provenind din padurile romanesti. Stalpii sunt la randul lor din lemn, la fel cu întreaga structura interna a peretilor laterali. Placarea spre exterior a peretilor este facuta cu placi compacte laminate din celuloza (Fundermax) pentru a oglindi si spre afara caracterul cladirii dar si brandul firmei. Clientul a avut cerinte exacte privind provenienta de pe piata locala a materialelor de constructie, la nivelul concernului Vuitton existand un adevarat cult pentru respectarea angajatului, a familiei acestuia si a intregii comunitati acolo unde acesta opereaza.
Cladirea este structurata in trei parti, avand corpul central cuprinzand atelierul de productie de aproximativ 2700mp. In prelungirea acestuia se afla partea tehnica împreuna cu depozitul de materiale finite. Corpul alipit reprezinta partea administrativa -în contact direct cu atelierul- partea sociala cu vestiare, precum si cantina cu bucataria aferenta complet dotata si functionala.

Grinzile din lemn lamelar au o deschidere de 22m pentru a nu perturba procesul tehnologic, sprijinite la mijlocul cladirii de o pereche de stalpi în forma de V pentru disiparea cat mai buna a energiilor din structura si simbolizand sigla Vuitton. Curbura grinzilor pleaca de la înaltimea de 6m din lateralele cladirii pana la aproximativ 10m in cheia boltii, înaltimea lor fiind de 1,24m.

Atelierul de productie 2.715 mp
Birouri 100 mp
Spatii sociale 465 mp
Cantina 450mp
Depozitare  650 mp
Spatii tehnice  400 mp
Total – 4.775 mp

Aria terenului=18.557mp; P.O.T. = 24%; C.U.T. = 0,2

Proiectare generala si urmarire de santier: Subcontrol;
Proiectant arhitectura: Plancontrol;
Proiectant structura: Krattiger Engineering (CH), Static 5;
Proiectant instalatii: Selm;
Proiectant electrice: Capabil;
Proiectant drumuri si platforme: Path Route;
Constructori: Tehnica Schweiz, NGF, Hidroav, Bitea Construct, Elecon, Duad

Coreland datele astfel obtinute, suprapunandu-le peste zonele / vecinati dupa care am subdivizat orasul in prima instanta, precum si peste densitatile populatiei din fiecare zona, putem sa ne dam seama cum se situeaza Timisoara la capitolul Sport si Agrement.

Inca de la inceputul am plecat de la premiza ca fiecare zona / vecinatate trebuie sa beneficieze -proportional cu densitatea locuitorilor sai- de spatii de agrement si sportive de categorie cartier.

Lipsa de echilibru in cazul situatiei parcurilor existente, in raport cu suprafata orasului se poate vedea foarte clar. Padurea Verde, care ocupa cea mai mare parte din procentul spatilor verzi din oras, are cea mai mica densitate a populatiei pe care o deserveste. Totodata, in imaginea de mai sus, reprezentarea vizuala a ariei aferente Padurii Verzi a fost redusa la 1/3 din dimensiunea calculata, din motive grafice.

O distributie “per capita” a spatilor verzi in oras, in functie de zone / vecinatati si de densitatea locuitorilor in acestea ar arata total diferit. Concluzia este ca o democratizare a distributiei in oras este necesara. Un nou parc in zona Freidorf ar trebui sa echilibreze situatia referitor la Padurea Verde -o zona verde de agrement de interes municipal-, in timp ce extinderea zonei de parc din jurul falezei Bega a putea aduce parcurile mai aproape de locuitorii din centrul orasului, creeind si o legatura in acelasi timp.

Fiecare zona / vecinatate trebuie sa beneficieze de o zona verde de agrement, care la aceasta scara -de cartier/zona/vecinatate- sunt scuarurile. Proportional cu densitatea locuitorilor acestora, multe dintre zone / vecinatati nu au in momentul de fata nici un astfel de scuar. Dimensiunile minime ale unui scuar pornesc de la 1500mp, suprafete care vor trebui identificate de catre Primarie impreuna cu Consiliile de Cartier. Aici, implementarea noilor scuaruri se poate face etapizat, incepand cu zonele care nu au spatii verzi de agrement si nici nu se afla in zona de influenta a uneia dintr-o zona / vecinatate din apropiere.

In aceeasi idee, gasim zone / vecinatati care nu beneficiaza de scoala cu terenul de sport aferent care sa poata deveni centru de coeziune al cartierului, si nici de terenuri de sport de orice alta natura. O etapizare a implementarii de noi functiuni de gen este posibila. In paralel, Primaria ca si administrator al scolilor, trebuie sa adopte un regulament care sa asigure accesul liber locuitorilor cartierului la facilitatile sportive ale scolii. Nu toate implementarile trebuie sa fie secondate de functiunea scoala, Primaria impreuna cu Consiliile de Cartier pot identifica si aici zone ale cartierelor in care pot functiona terenuri de sport. O suprafata minima este cea reprezentata de un teren standard de baschet 28/15m, care impreuna cu spatiu adiacent, parcare si utilitati, ar putea ajunge la 600mp. In cazul implementarii unei sali de sport trebuie avut in vedere un teren intre 1700 si 2500mp.

Piscinele, mai ales cele acoperite de care orasul duce lipsa, reprezinta o investitie mai mare si nu este rentabila referitor la fiecare dintre zonele / vecinatatile in care se imparte orasul. Consideram ca util ar fi implementarea unei piscine acoperite in fiecare zona acoperita de cate un Consiliu de Cartier (19). Se vor prevedea minimum 1800mp de teren pentru o astfel de functiune.

Privind insumat necesarul de implementare a unor functiuni de sport si de agrement in Timisoara, observam ca doar foarte putine cartiere stau bine la acesta capitol, si aproape toate stau rau daca este sa le privim din prisma densitatii populatiei. Cetatenii orasului pot observa, ca urmare a acestui studiu, care este situatia cartierului in care locuiesc din perspectiva facilitatilor de sport si agrement. Consiliile de Cartier pot identifica in interiorul zonelor / vecinatatilor de pe raza cartierului suprafete de teren pe care Primaria ca si administrator al orasului le poate converti in functiunile necesare.

La baza studiului stau pe langa peste 50 de planse, tabele centralizatoare ale datelor colectate la nivelul orasului precum si la nivelul fiecarei zone/ vecinatati, fise individuale pentru fiecare facilitate de sport si agement existenta care indica dotarea si starea fiecareia dintre ele, statistici si planuri de dezvoltare. AICI puteti vedea o serie de planse prezentate in timpul realizarii studiului, in cadrul sedintelor de lucru, la Primaria Timisoara.

Amplasat in sudul orasului Recas, realizarea centrului intermodal ( Centru Intermodal Regional de Transport Marfa Timisoara ) este preconizata pe coridorul paneuropean IV, intre liniile de ferate si rutiere (E70 si magistrala CF 900). Accesul marfurilor se poate realiza atat pe cale rutiera cat si pe cale ferata, terminalul de containere beneficind pe langa modalitatile clasice ale transportului de marfa neasistat si de 2 linii speciale pentru transportul de marfa asistat (RoLa). Platformele sale de schimb intermodal precum si cele logistice pot contribui masiv la cresterea economica a orasului Recas si a intregului judet, in special daca se acceseaza Programul Operational Sectorial “Transport” pentru finantarea centrului.

La ora actuala monopolul CFR Marfa se clatina, compania fiind cel putin necompetitiva in comparatie cu operatorii europeni. De asemenea trebuie spus ca platformele de schimb intermodal din Romania se rezuma din pacate, in cea mai mare parte, la o serie de triaje invechite. Bineinteles ca exista si exceptii cum cele de la Curtici sau Oradea.

Mai jos gasiti o serie de imagini ale centrului proiectat de noi impreuna cu echipa intocmita de Subcontrol pentru ADETIM – Agentia de Dezvoltare Economico-Sociala Timis: