O mica prezentare a studiului facut de noi impreuna cu UPT pentru Primaria Timisoara, referitor la Facilitatile Sportive si de Agrement din oras.
Studiul, intocmit in lunile 06 si 07.2009, urmeaza ca impreuna cu alte studii directoare, cum ar fi cel referitor la Densificare, sa completeze materialele necesare pentru noul PUG al orasului.
Concluziile studiului propun adaptarea peisajului urban la modul de viata european din punctul de vedere al sportului si agrementului. Acest mod de viata pune un mare accent pe cultul sportului, al unui corp si a unei minti sanatoase. In acest sens si amenajarea urbana a orasului trebuie sa tina pasul cu schimbarile la scara globala din ultima perioada pentru realizarea unui echilibru social, economic, cultural si de comportament al cetatenilor sai, dar si cu reglementarile si normele in vigoare.
Prima parte se refera la strategia adoptata, si face un bilant al situatiei existente:
Studiul pune accent la nivelul orasului pe conceptul de vecinatate. Vecinatatile sunt comunitati de maximum 5000 de locuitori, despartite de artere majore de categoria 1 si 2. Ca si concluzie, orasul se imparte astfel in 108 de zone-vecinatati. Tinta studiului va fi ca fiecare dintre aceste vecinatati sa beneficieze de facilitati de sport si agrement, functionand din acest punct de vedere independent. In paralel se are in vedere care dintre aceste zone sunt locuite (82), precum si densitatea locuitorilor acestora, rezultand punctul de plecare al studiului de fata.
Este nevoie ca orice locuitor al orasului sa poata ajunge la o asemenea facilitate din vecinatatea sa in 10 minute de mers pe jos, simbolizata generic de cercurile cu raza de 500m in cazul studiului nostru. Raza de influenta a fiecarei facilitati nu poate trece si catre o zona/ vecinatate alaturata, pentru aceasta fiind necesar ca utilizatorul facilitatii sa treaca o artera principala.
Studiul nostru se refera si la tipurile de facilitati de interes municipal, acolo unde se aplica alte seturi de reguli. In cazul facilitatilor sportive, exista si diferentierea intre cele profesioniste si de amatori, sau cele universitare, acestea avand alt gen de beneficiari.
Bilantul parcurilor existente in 2009 trage primul semnal de alarma: avem doar patru parcuri in Timisoara care se integreaza in suprafata conform normativelor, de minim 10ha: Padurea Verde, parcul Soarelui, zona formata in jurul falezei canalului Bega, si tanara centura verde a orasului din NV. Toate celelalte “parcuri” ca denumire traditionala intra de fapt in categoria scuarurilor. Studiul a luat in calcul o suprafata de referinta pentru oras de minim 1500mp in cazul acestor spatii verzi de agrement (scuaruri), in categoria careia intra toate “parculetele”, piatetele inverzite si zonele verzi grupate, care adesea se gasesc impreuna cu spatii de joaca pentru copii.
Chiar daca procentual parcurile reprezinta aproximativ 10% din suprafata orasului (un procent foarte bun conform mediei europene), acestea sunt distribuite foarte prost. Mai mult de 70% se situeaza in Padurea Verde care este foarte greu accesibila in momentul de fata si aproape inexistenta in perceptia locuitorilor din sudul orasului. Observam ca multe zone/ vecinatati sunt total lipsite de scuaruri sau parcuri, sau ca densitatea populatiei acelei vecinatati nu poate fi deservita pe de-a-intregul de zona verde existenta in cartier.
Scolile, aflate in administrarea primariei, sunt centre de cartier si de coagulare urbana si vor trebui luate in considerare cand vorbim de facilitatile sportive. In majoritatea lor, acestea au facut sau vor face parte din programe investitionale care prevad facilitati sportive pe terenurile aferente, prin modernizarea terenurilor de sport sau constructia de sali acoperite sau de bazine de inot. O serie de facilitati sportive exista in oras grupate traditional in mare parte in jurul fostelor baze sportive si de intreprinderi. Diferit fata de scolile centre de cartier, facilitatile sportive existente nu au legatura cu vecinatatile. Toate acestea nu sunt distribuite uniform si democratic pe intreg teritoriul al municipiului, si astfel nu ii deservesc pe toti locuitorii acestuia.
Pistele de biciclete au inceput sa se construiasca doar in ultimii ani, si deocamdata nu se intrevede nici o strategie generala a orasului in acest sens. Deocamdata nu exista legaturi intre pistele noi demarcate, asa ca nu putem vorbi de o retea. Cu toate ca traseele de fuga nu exista oficial, adica nu sunt amenajate special, exista anumite trasee foarte populare folosite de catre amatorii de jogging din oras. Pe langa acestea, avem si trasee care deja fac parte dintr-o traditie proaspata a orasului, cele ale Crosului Firmelor precum si Maratonului Timisoara, evenimente coagulante ale municipiului.
Analiza situatiei existente indica in mod automat masurile care trebuie luate. Multe dintre zonele-vecinatati nu beneficiaza de un minim de dotare. Se observa astfel o distributie nedemocratica a unor facilitati, acestea neputand deservii toate zonele orasului rezultand cartiere fara spatii sportive sau de agrement.
concluzile urmeaza:
[...] , pug , sport , studiu , timisoara , urbanism Leave a Comment Studiul a cuprins in prima sa parte recensamantul spatiilor de agrement si sportive din oras. Astfel, parcurile, scuarurile, terenurile [...]
[...] Director privind Facilitatile Sportive si de Agrement- concluzii Studiul a cuprins in prima sa parte recensamantul spatiilor de agrement si sportive din oras. Astfel, parcurile, scuarurile, terenurile [...]
You’ve written a very excellent article.
If it’s ok with you, I would like to request permission to use your article as it relates to my obstruction. I will be glad to negotiate to pay you or hire you for this.
With Regards from
Republic Polytechnic
[...] New Post M-am plimbat pe strada asta cand am facut research ptr. studiul de sport si agrement, acum doi ani. Astazi la birou ne-am mai spart odata de [...]